1. a) Transformă vorbirea directs in vorbire indirecta:
Glasul lui deodata scăzuse intr-un tremur de lacrimi.
Şi pe omul care ţi-a pálit oaia nu-l cunosti?
Nu-i de la noi din sat, nu-l cunosc.
De ce nu te-ai intors repede să spui lui tatu-tu?
Tatuca nu-i acasă; a iesit la arat cu cei mari.
Și de ce spui că ţi-o lásase mámucá-ta tie?
Apoi nu stii? Eu n-am mama. A murit in postul Crăciunului şi ne-a
lăsat singuri. Acu n-are cine mă spăla, n-are cine ma ingriji,
ro
mangaiat aşa pe frunte şi mi-a spus că-mi lasă mie mioara asta ..."
b) Alcătuieşte propozitii in care cuvântul lacrimi să îndeplinească alte
două functii sintactice decat in textul dat.
edia
6
buna ... Intr-o zi, i-a fost rău, s-a pus in pat, s-a murit intr-o duminică. Şi-nainte de asta,
... n-are cine-mi spune ovo
(Mihail Sadoveanu - „Un om va rog ambele dau coroana si ma abonez​