Intr-o zi, fiind cald am ieșit la o plimbare, ajungând pana la marginea pădurii.
Acolo am zărit un copac care mi se părea mai special decât toți ceilalți. avea ramurile atat ce mari și de groase încât mi se părea special. Frunzele aveau o forma diferită, aproape ca o inimă. Tulpina lui atat de groasa și de stabila mă facea să rămân în acel loc tot mai mult. Era atat de mare încât întrecea toți ceilalți copaci din împrejurime, atâta ca înălțime cât și ca grosime. Mi se părea ca avea un aspect diferit, nemaivăzut de mine pana la acel moment. L
Din acea zi, l-am vizitat mereu. Copacul a Rămas prietenul meu.
