„În noaptea asta, cătră zori, avut cel dintâi semn, în vis, care a împuns-o în inima şi-a tulburat-o şi mai mult. Se făcea că vede pe Nechifor Lipan călare, cu spatele întors către ea, trecând spreasfinţit o revărsare de ape.”
„Soarele bătea de cătră amiază de pe tancul Măgurii. Ridicând ochii şi clipind, Vitoriei i se păru că brazii sunt mai negri decât de obicei. Dar asta era o părere, căci sub soare lunecau pâlcuri de nouri alburii. Vremea era călduţă şi abia adia vântul, aducând în ogradă, ca pe nişte fluturi târzii, cele din urmă frunze de salcie şi de mesteacăn.”
