Este octombrie.. Venise ploaia. Picăturile de apa curgeau încet pe geamurile caselor, de parca făceau concurs. Fulgere tari trasnesc văzduhul îmbrăcat cu ceața.
Frunzele care formează covoare pufoase, sunt udate de către nemiloasa ploaie.
Ma uitam pe geam, și parca nu se mai oprea.
Tunetele răsunau atât de tare, iar soarele nu mai răsărea de după dealul din fata casei.
Dupa multă așteptare, apărare curcubeul, isr norii scot la iveală soarele care strălucea din ce in ce mai tare.
