Interpretează în 6 – 10 rânduri ultimele două versuri.
Minunea trosnește sub tălpile mele
Abia îmbrăcată în frageda formă
A crengilor ude,
Deasupra capului meu se dezlănțuie
Și picură-n mine,
Glasul ei limpede
Și neînțeles se aude.
Ea curge pe pietre
Și le face frumoase,
Adoarme în fragi
Și le coace în somn,
Conul de brad i-e palat,
Leagăn ochiul de cârtiță,
Lumânare
Oricare pom.
În ea încap
Și fructele și rădăcinile,
Și fluturii și albinele,
Și răul și binele
Din cer și de pe pământ,
Și chiar și eu,
Nevrednica,
Nealungată
Niciodată
Din raiul
Pe care‑am încercat
Să‑l pângăresc
Pricepând.