Iulia Hlasdeu a fost un copil cu o memorie excepțională. Încă din copilărie toți o admirau pentru
frumusețea și intelectul ei. La doi ani, fetița aceasta avea o curiozitate mare. Îi plăceau cările cu
multe poze. Mama o învăța deja cuvinte in limba germană, iar tatăl - în limba franceză. Iulia memora
totul cu mare uşurinţă. Străbunica era nevoită să răspundă mereu la intrebările luliei. Ii spunea multe
poveşu, pe care lulia le povestea cu placere prietenilor săi: câinii şi pisicile. La numai trei ani putea
să citească destul de bine. Peste un an citea deja cărți în trei limbi: română, franceză și germană.
In scurt timp, lulja cunoştea cât absolvenţii claselor primare. Deşi nu a frecvental scoala,
învățând doar acasă, la examene s-a prezentat foarte bine. In paralel studia pianul, canto, desenul.
Avand un regim destul de încărcat, lulia găsea timp şi pentru joacă, dar şi pentru scris. Aşa că la
vârsta de 7 ani, când unii copii abia fac cunoștință cu abecedarul, lulia scria povești și legende pentru
copii. Şi aceasta o făcea fericită.
Mai târziu va deveni studentă la Sorbona (universitate din Paris, Franța) și își va scric disertația
despre filosofia poporului român. iar tatăl ei, cunoscutul scriitor, lingvist, istoric, Bogdan-Petriceicu
Hasdeu, i va scrie intr-o scrisoare: .Voi face tot, numai ca tu să le strădui, să inveri bine, så nu o
superi pe mama, să nu uiţi niciodată că te cheamă Hasdeu. Iar deviza familiei noastre trebuie să fie:
patrie, onoare, ştiinţă".
5.
Caractenzeaz-o, in trei enunturi, pe lulia.
6.
Formuleaza doua concluzii in baza textului citit​