„Într-o zi alergă ca de obicei în pădure, lăsând se-
cerătorii pe câmp. Dar abia intrase în poiana unde
îi plăcea să asculte cântecele păsărilor, că o ploaie
năprasnică îl udă până la piele. [...] Nu-i bine să stai
i
în pădure pe vreme de furtună, asta o știa Vaniușa, dar
ce era să facă? Zări o scorbură mare în trunchiul unui
copac și, fără să mai stea pe gânduri, se vârî în borta4
care mirosea a ciupercă și a lemn putregăit. Care nu-i fu
însă mirarea când văzu scorbura pe dinăuntru! [...]
A încremenit Vaniusa văzând unde-l duseseră pașii şi,
de frumusetea grădinii de sub pământ, a simțit că i se taie
răsuflarea. Atunci, în liniştea grădinii, a răsunat un glas:
-Apropie-te, flăcăule! [...]
Sub un copac cu ramurile groase, pe un tron închipuit
dintr-o pernă mare de catifea roșie, odihnea o broască-
țestoasă. Carapacea îi era mare cât roata carului şi îm-
podobită cu aur, iar pe cap avea o coroniță de flori. [...]
înţelese flăcăul că țestoasa e stăpâna grădinii și-și
aminti de povestile bătrânilor care pomeneau despre
Stăpâna-lumilor-de-sub-pământ. Mare-i era puterea, iar
pe cel ajuns în grădinile ei îl putea dărui cu tot soiul de
minuni sau ține rob până la sfârşitul vieţii."
Povestea cântecului, basm ucrainean
(am nevoie de un rezumat la asta)​