Situatiei, devenind domn al ambelor ţări. [...] In vara anului 1857, ultimii fruntaşi paşoptisti s-au reîntors in
fară [...]. Acești fruntaşi radicali au preluat [...) conducerea mişcării unioniste din Ţara Românească [...]."
B. În 1858, cele şapte mari puteri s-au întrunit iarăşi la Paris, intr-o conferinţă, pentru a lua în discuție
dorinta de unire a românilor, exprimată prin adunările ad-hoc, dar nu a pus-o în practică [..-). Totuşi,
puterile au adoptat o convenţie, in care se exprimau următoarele decizii: formarea din cele două ţări a unei
uniuni numite «Principatele Unite ale Moldovei şi Tării Româneşti, cu autonomie garantată in mod
colectiv de cele şapte mari puteri, suzeranitatea turcă rămânând doar formală, Principatele urmau să aibă
fiecare câte un domn [...], câte o adunare legislativă, câte un guvern şi câte o capitală; două instituţii
centrale, una cu rolul de a alcătui proiecte de legi comune şi alla ca for judecătoresc suprem al ambelor ţări,
luau ființă la Focşani [...]. Acest act nici nu inlăptuia unirea, dar nici nu o împiedica in mod expres.
Noii domni urmau să fie aleşi de către adunări elective, intrunite la Iași și la Bucureşti, in ianuarie 1859. [...]
Primii au ales moldovenii la Iaşi, la 5 ianuarie 1859, anume pe colonelul Alexandru Ioan Cuza, fruntaş de la
1848 [...]. Partida națională a stabilit că, pentru infăptuirea unirii, la Bucureşti trebuia desemnat neapărat
alesul Moldovci. La 24 ianuarie, [...] adunarva l-a ales domn al Tării Româneşti, în unanimitate, tot pe
Alexandru Ioan Cuza."
(I. A. Pop. Istoria romanilor)
Pornind de la aceste surse, răspundeti la următoarele cerinte:
1. Numiți domnul ales in anul 1859, precizat in sursa B
2. Precizati, din sursa A. o informatie referitoare la fruntasii pasoptistin
3. Menţionaţi cele doua Principal Romane la care se referă al surse cat si sursa B.
4. Scrici, pe foaja de examen, litera corespunzătoare sursei care sustine ca suzeranitatea otomană este
formal
BA
9
16C Allerta gialla​