Compunerea este procedeul de îmbogățire a vocabularului prin care se creează un cuvânt nou din două sau mai multe cuvinte întregi existente și independente în limbă, din elemente de compunere fără existență independentă sau din abrevierea unor cuvinte.
După modul de realizare a cuvintelor compuse, compunerea poate fi de mai multe feluri:
compunere prin alăturare: floarea-soarelui, inginer-șef, galben-verzui, după-amiază, nou-născut, du-te-vino; ceea ce, ca să, o sută zece
compunere prin contopire: binecunoscut, binevoi, cumsecade, unsprezece, oarecare, fiindcă, mujdei, destul, dacă, deci
