Gerila este un personaj adjuvant in textul “Povestea lui Harap-Alb” .
La început tânărul Harap-Alb îl caracterizează in mod direct alcătuind-i portretul fizic, ca fiind “o dihanie de om” , cu “urechi clapauge”, “buzoaie groase și dabalazate”, “doua zeci și patru de stânjeni de lemne”
La început acesta este caracterizat de către Harap-alb la prima vedere , prin aparentele sale .
Este caracterizat indirect de către narator , “buza de sus se rasfrangea in sus peste scăfârlia capului , iar cea de dedesubt atârna in jos de-i acoperea pântecele” ,din care reiese intruchiparea sa meschină , grotescă .( “ceva de speriet” după spusele lui Harap-Alb.)
Spre final , se dovedește a fi un prieten adevărat , ajutându-l pe Harap-Alb sa depășească diverse probe.
