Răspuns:
În timpul desfăşurării revoluţiei române, alte state est-europene treceau în mod paşnic la democraţie; România a fost singura ţară din blocul estic care a trecut printr-o revoluţie violentă şi care şi-a executat conducătorii. La fel ca în ţările vecine, în 1989 majoritatea populaţiei din România nu era mulţumită de regimul comunist. Totuşi, spre deosebire de alte ţări est-europene, România nu trecuse până atunci deloc printr-un proces de de-stalinizare. Politica economică şi de dezvoltare a lui Ceauşescu era considerată responsabilă pentru sărăcia extinsă din ţară; în paralel cu creşterea sărăciei, poliţia secretă (Securitatea) era omniprezentă, făcând din România un stat poliţienesc. Spre deosebire de conducătorii Pactului de la Varşovia, Ceauşescu nu a sprijinit interesele sovietice, ci a urmărit o politică externă proprie. În martie 1989, o serie de activişti de frunte ai P.C.R. vor protesta printr-o scrisoare în care criticau politica economică a lui Nicolae Ceauşescu, dar la scurtă vreme, Nicolae Ceauşescu obţine o victorie politică importantă: R.S.România reuşeşte achitarea datoriei externe de circa 11 miliarde dolari, cu câteva luni înainte de termenul pe care chiar dictatorul român îl preconiza.
